Teoreme precise

Teoreme precise

Ființa-mi putrezită pătrundea

în cotloane neștiute

amețite

pline de alcool ieftin

fără măsură

când deodată câinele depărtării veni

despărțind în silabe

neologisme

aruncate în prealabil la gunoi

iresponsabil

de zeități nerecunoscătoare

frigul ne strepezea dinții îngălbeniți

ne urmărea pretutindeni

atunci ne-am ascuns

sub poala florilor de câmp

cu miros greu

de viscere lăsate în soare

câinele începu să împartă

în silabe autonome

arhaisme fără sens

și fără capăt recognoscibil

le număra atent cu degetele

apoi le arunca în sac

am luat sacul

l-am vârât în apă

dar apa nu l-a vrut

l-a scos pe mal cu mâini

dezagreabil de subțiri

atunci l-am îngropat

dar pământul nu l-a vrut

l-a scuipat afară

ca pe o măsea stricată

scuturându-se

atunci l-am azvârlit în cer

dar s-a desfăcut așa ud și plin de noroi cum era

și toate silabele au căzut

cu zgomote ascuțite sfâșietoare

ne-am ferit de ele

și am rupt-o la fugă

câinele fugea mai repede în două picioare de cristal

ființa mea începu să plutească

anevoie

eram un cuplu

de nedespărțit.

wpid-picsart_1375653865928

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s